Ziua  Păcălelilor. Tradiţii şi superstiţii de 1 Aprilie!

Te-ai întrebat însă cum şi unde s-a dat startul păcălelilor? Cum au început oamenii să păcălească unii pe alţii şi să se lase păcăliţi într-o zi anume? Care este de fapt istoria lui 1 aprilie? Când a fost această zi asociată cu glumele şi voia bună? Şi ce obiceiuri şi superstiţii sunt puse în cârcă acestei zile memorabile?

Ziua de 1 aprilie stârneşte zâmbete şi râsete, aduce voie bună şi chicoteli în toată regula, testează răbdarea şi ingeniozitatea unei persoane, aduce scurte momente de stânjeneală. Poate că nu a fost declarată în mod oficial zi de sărbătoare, însă este cu siguranţă  o zi memorabilă, celebrată în mai multe ţări ale lumii ca Zi a Păcălelii. Te-ai întrebat însă cum şi unde s-a dat startul păcălelilor? Cum au început oamenii să păcălească şi să se lase păcăliţi? Care este de fapt istoria lui 1 aprilie?

1 Aprilie, zi a păcălelilor: Istorie şi origine

Nu se cunosc cu exactitate originile zilei de 1 aprilie, însă presupunerile şi teoriile au luat forme variate. Mai întâi de toate, Ziua Păcălelilor este asociată cu sosirea târzie a primăverii la începutul lui aprilie. Însăşi natura joacă feste oamenilor, “păcălind”  cu schimbări bruşte şi capricioase ale vremii. Cu toate acestea, obiceiul de a păcăli datează din perioada romanilor, fiind inclus în cadrul serbărilor Hilaria pe care romanii le organizau pe 25 martie. Râzând şi glumind, romanii celebrau echinocţiul de primăvară şi instalarea primăveriii, dar şi revenirea la viaţă a lui Attis, zeu al vegetaţiei şi al naturii.

Poate că într-un mod neoficial, însă următoarea teorie a fost acceptată în unanimitate: tradiţia zilei de 1 Aprilie ca zi în care oamenii se ţin de farse şi păcăleli a început în Franţa secolului XVI. Conform vechiului calendar iulian, Anul Nou era sărbătorit pe durata a 8 zile, începând cu 25 martie ţi culminând cu ziua de 1 aprilie. Anul Nou nu putea fi sărbătorit altfel decât prin muzică, dans, petreceri şi multă voie bună. În timpul domniei regelui Charles IX are loc însă reforma calendarului, iar vechiul calendar este înlocuit de calendarul Gregorian. Pentru prima oara, în 1582, Anul Nou nu mai este sărbătorit la 1 aprilie, ci la 1 ianuarie. Până la 1752, Marea Britanie a refuzat să accepte noul calendar. Aici, ca în Scoţia, păcălelile de 1 Aprilie au început să capete teren devenind tradiţie odata cu adoptarea noului calendar.

Conform unei alte teorii speculative, Ziua Păcălelilor ar avea de fapt legătură cu festivalul hindus Holi, festival ce are loc la finele lui martie şi reaminteşte anual de victoria asupra răului. În zilele de sărbatoare ale festivalului, s-a păstrat obiceiul de a aprinde un foc mare, purificator. În cea de a doua zi a festivalului, oamenii obişnuiesc să arunce cu apă şi pudră colorată unii în alţii. Evreii atribuie o origine biblică acestei zile: Noe a eliberat perechile de porumbei în prima zi a lunii ce corespundea lui aprilie.

De prin lume adunate: Superstiţii, tradiţii şi obiceiuri de 1 Aprilie

Conform tradiţiei, păcălelile trebuie făcute până în ora 12, cele săvârşite după ora 12 atrăgând ghinionul asupra făptaşului. De asemenea, “victima” păcălelilor trebuie să manifeste toleranţă faţă de cel care îl păcăleşte şi să primească farsa cu amuzament sau afişând un zâmbet pe buze. De asemenea, nu are voie să se supere dacă nu vrea să fie păcălit tot anul. Se crede că cel care nu răspunde pozitiv păcălelior atrage ghinionul şi neşansa de partea sa pe tot parcursul anului.

Căsătoriile efectuate în ziua de 1 aprilie nu sunt considerate nici ele a fi de bun augur, prevestind o viaţă conjugală în care mirele se va afla sub papucul miresei. În Iran, oamenii îşi fac unii altora farse nu de 1 aprilie, ci în ziua de 3 aprilie. 3 aprilie este a 13-a zi a calendarului Persan şi se numeşte “Sizdah bedar”. Conform tradiţiei iraniene, oamenii trebuie să iasă din casă în ziua de 3 aprilie protejându-se astfel de ghinionul numărului 13.

Nu toate superstiţiile legate de ziua de 1 aprilie sunt însă de factură negativă. Dacă persoanele de sex masculin sunt “păcălite” de o persoană de sex feminin agreabilă, ar face bine să îl considere ca pe un semn favorabil din partea destinului. Se crede că soarta le-a rezervat celor doi fie o căsătorie, fie o relaţie frumoasă. Mai mult, copiii născuţi de 1 aprilie sunt consideraţi ca fiind norocoşi în general. Norocul nu este însă de partea lor şi în ceea ce priveşte jocurile de noroc, domeniu pe care ar trebui să-l evite. Ziua de 1 Aprilie este orice, însă numai o zi a supărării nu. În spatele acestor farse, glume şi păcăleli există un principiu de bază: farsele nu trebuie să lezeze pe nimeni. Ele trebuie “gustate” cu voie bună şi zâmbete de ambele părţi: atât a farsorului cât şi a celui păcălit.

Da, poţi să fii considerat ca fiind cel “păcălit” chiar dacă ai fost cel care a făcut farsa. Se întâmplă acest lucru în Marea Britanie, Australia sau Noua Zeelandă. Când? Când farsa pe care ai facut-o a avut loc după miezul nopţii… De asemenea, în Marea Britanie, cel care cade pradă unei farse de 1 aprilie este numit “cuc”.

În Belgia, conform tradiţiei, copiii îsi închid părinţii sau profesorii pe dinafară, permiţându-le să intre în cameră doar dacă promit să aducă dulciuri în seara respectivă sau în ziua următoare.

Pe meleagurile franceze, de 1 Aprilie există tradiţia lui “poisson d’avril” (peştele lui aprilie), acest obicei fiind popular mai ales printre copii. Aceştia încearcă să lipească pe spatele “victimelor”, fără a fi observat de persoanele în cauză, o foaie de hârtie pe care este desenat un peşte.